Un nou inceput... DIN NOU?

Sunt dezamagit de ultima perioada din viata mea... Mi-e teama sa o recunosc, insa lucrurile nu merg, sau mai bine zis nu mai merg la fel de bine ca odinioara. Mai rau decat atat, sunt din ce in ce mai multe momentele in care, stand si cugetand la trecut, la prezent si inevitabil, la viitor, incep sa gasesc din ce in ce mai multe asemanari cu celebrul personaj al lui Oscar Wilde - Dorian Gray. De ce spun asta? Pentru ca simt ca am fost marcat de cele intamplate in ultima perioada, de ce am vazut... de ce am simtit... si incep sa cred ca sunt pe cale sa-mi pierd umanitatea. Dramatic? Catusi de putin.
Viata in Bucuresti este orice, numai monotona nu... Vezi lucruri pe care in alta parte nu le-ai putea vedea niciodata, lucruri care probabil nu ar trebui sa le vezi... Colac peste pupaza, cel mai mare soc l-am avut acum cateva zile, cand o persoana complet straina mi-a spus ceva, cel putin socant: ca stie tot ceea ce simt si ca nu e cazul sa ma ingrijorez, pentru ca lucrurile isi vor intra pe fagasul normal - o persoana pe care o cunosteam de nici 2 minute. Si ma intreb... Sa fii ajuns intr-o stare atat de proasta, incat sa fiu citit de oricine? Ce s-a intamplat cu mine in ultima perioada, in ultimii ani? De ce sunt acum asa cum sunt? Cum sa fac sa ma schimb, sa redevin "ceea ce eram odata", daca imi pot permite sa zic asta... Nu stiu.
Imi doresc sa o iau de la capat, sa dau timpul inapoi si sa schimb multe lucruri. Vreau sa fiu capabil sa simt din nou acele lucruri pe care, in timp, le-am pierdut, din cauza unei decizii oarecum irationale de a ma inchide in mine. Probabil majoritatea cunoscutilor mei, cand vor citi aceste randuri, vor zice ceva de genul : "Ok, ce a patit? Doar e mereu vesel, cu zambetul pe buze, gata sa sara in ajutorul oricui are nevoie... Despre ce vorbeste?". Raspunsul e foarte simplu: "M-am schimbat, insa nu neaparat in omul care vroiam si acum,chiar daca nu pot da timpul inapoi, imi doresc sa ma schimb din nou, insa in bine... Si nu stiu daca voi putea sa fac asta singur.".
Acum sa nu credeti ca am tendinte de "emo-kid" sau alte nebunii dintr-astea- pur si simplu am nevoie constant (ma rog, nu pentru totdeauna :P ) de cineva care sa ma ajute si sa ma sustina. Pentru ca, departe de casa, ma simt singur si vulnerabil (in ciuda tuturor aparentelor) si m-am saturat sa joc acelasi joc al disimularii, acel teatru trist in care actorul vrea sa fie fericit,dar nu reuseste pentru ca ii lipseste ceva ce nici chiar el nu poate intelege... M-am saturat :| .
Dar nu va speriati, aceasta stare imi va trece curand... Iar daca nu, dragii mei prieteni, watch out, i think I'm going to need a shoulder to cry on ...
P.S. Acest post nu are nicio legatura cu sesiunea.
P.P.S. Sesiunea nu a inceput ideal, dar sunt optimist ca in final, totul va fi bine.
P.P.P.S. Iara fac astia din camin orgie si nu pot dormi :(

A cam venit sesiunea

Iata ca a sosit acel timp in an in care studentii intra in focurile sesiunii , unii pentru prima data, altii pentru a cata oara? Privind inapoi, anul I nu a fost asa de rau cum ma asteptam, in special in sesiunea a 2-a, in care am reusit sa obtin rezultate bunicele, chiar neasteptate la unele materii...
Dar acum, situatia e sumbra ... Statistica, Drept Comercial, Relatii Financiare Internationale si Contabilitate Financiara - materii cu skepsis, cu profesori mai mult sau mai putin pregatiti, avand un stil de predare more or less understandable. Cand auzi un profesor zicand "Bring me a carioca to write on the tabla" sau avand absurda pretentie ca toata sala sa fie in stare sa inteleaga cand vorbeste la 25 de decibeli, va dati seama, presupun, la ce ma refer.
Stresul si presiunea sunt mari, avand in vedere ca am in minte niste obiective usor indraznete pentru semestrul al II-lea si niste note bunicele (ideal de la 8 in sus, dar merge si de la 7 sau 6 la unele materii :P ) mi-ar cam fi necesare pentru a prinde loc la un camin mai bun :P si altele...
Nu promt ca voi mai posta foarte curand, dar sper ca atunci cand o voi face, va fi intr-o maniera pozitiva datorata (sper eu) rezultatelor bune din sesiune. Pana atunci, BAFTA LA INVATAT si SESIUNE USOARA ;)

Sa ma f*t in hostel Mecanica Fina

MECANICA FINA A.K.A locul meu de rezidenta - camin al ASE-ului.
Cand am prins loc la camin, eram foarte fericit... Credeam ca am scapat de orice griji... Din pacate nu a fost catusi de putin asa...
4 etaje + parter, un loc semi-intunecat, plin de tipi 2 pe 2 cu privire usor pierduta (probabil din cauza ametelii cauzate de alcool) si de tipe incepand de la prea-sfintele baticoase (nimfomane in hiding) si pana la pitzipoance care traiesc pe spinarea celor din Bamboo. Credeti ca asta e tot?
Imaginati-va peste 200 de persoane avand la dispozitie 15 WC-uri si 20 de dusuri. Sumbru? Acesta este doar inceputul...
Din pacate, o mare parte din inhabitantii acestui camin sunt mai tineri cu 7 ani decat arata buletinul, nestiind nici macar cum sa foloseasca o toaleta civilizat, urcandu-se cu picioarele, facand pe langa si multe altele.
In afara de asta, noapte de noapte au loc betii crunte cu certuri si scandal intre rusi, ucrainieni, negrii si alte natii ... Nu am nimic impotriva lor: sa faca ca la 1800 - sa munceasca si sa se bata cu parul, dar sa nu frece la melodie si pe altii. Momentan sunt ingrijorat ca se apropie sesiunea si chiar nu stiu cum o sa pot invata cu chefurile lor nebune, muzica data la maxim, etc...
O alta problema in acest minunat camin este reprezentata de comunitatea de caini vagabonzi, care asteapta orice ocazie sa sara sa rupa o bucatica din tine. Eu personal am caine acasa si niciodata nu mi-a fost teama de ei, dar dupa o patanie cu aceste minunate specimene de potai - in care bocancul meu a fost puncturat de coltii unuia dintre ei, am ajuns sa le port in acelasi timp si frica si ura. Iar administratoarea... nu ia nicio masura, zicand ca sunt caini cuminti, ca nu musca pe nimeni, etc. BULLSHIT!!!
Cea mai interesanta patanie a fost insa acum cateva zile, cand s-a luat curentul in tot cartierul, cei cazati pe palier erau aproape toti beti turta si a inceput un scandal general. Bataie, sticle sparte si, intr-un final, politia, care spre surpinderea mea si a colegilor mei de camera, nu a luat nici macar o masura - doar un avertizment si atat. Noi, speriati de aceasta intamplare, an baricadat usa cu scaune, rugandu-ne ca, in caz ca s-ar fi luat la bataie, sa nu il proiecteze pe vreounul dintre ei in usa noastra. Din fericire, nimic rau nu s-a intamplat si toate pareau OK pana in noaptea urmatoare, cand distractia a reinceput.
Totusi, exista si aspecte bune in privinta caminului Mecanica Fina - colegii de camera. Spre marele meu noroc, am prins niste oameni de gasca, cu care te poti distra, rade, uita la filme si petrece, in general, un timp de nota 10... din pacate ei sunt in anul 3 (eu fiind anul 2) si nu stiu daca vom mai fi colegi de camin si in anul care va urma. Totusi, imi doresc sa pastrez legatura cu ei si dupa ce terminam aventura aceasta in Mecanica Fina, pentru ca ei chiar par a fi niste oameni de nota 10 . TRAIASCA FORTA 422 ! ( vorba unui coleg de camera) :))

Revelion 2009-2010 partea a II- a

Ora 2.Muzica urla la maxim "Baterie, baterie, foc, foc!" si sunt foarte ametit. Cred ca am baut aproape o jumate de sticla de vodka (nu mai beau niciodata :)) ). Suna respectivul individ pe care il duseseram pana in apropiere de Sibiu ca sa ne zica ca vrea sa se intoarca si sa vina soferita dupa el. Stramband din nas, ea accepta, cu conditia sa merg din nou cu ea...OK, why not?
Mergand foarte incet, din cauza cetii si ploii marunte, ajungem la un moment dat la o intersectie pe care nu o tineam minte...
"Ea: -Acum pe unde o luam? Eu: -Hai sa intrebam pe cineva. Ea: Doar nu crezi ca o sa gasim pe cineva? Eu: Faci pariu?".
Surpinzator, am gasit un paznic care ne-a zis ca daca vrem sa ajugem mai repede, sa o luam pe drumul din dreapta (nu o sa mai iau dreapta cat voi trai :)) ). "Bine, o luam prin dreapta" zice soferita.
La un mement dat, ii zic ca nu am trecut pe aici " Eu nu mai tin minte cimitirul asta?!". Atat a trebuit sa zic...
Masina s-a zguduit puternic, inclinandu-se spre stanga, apoi a mai mers vreo 10 metri si ne-am oprit. "Ce-a fost aia? Am lovit ceva?"
Aveam o presimtire ca ceva nasol se intamplase si din nefericire aveam dreptate.
Norocul nostru a fost ceva in felul urmator: am prins un crater (altfel nu as putea sa-l descriu) adanc de vreo 65-75 de cm si mare cam cat un capac de la acele gratare rotunde pe trepied. Singura problema a fost ca acest crater se afla fix langa o gura de canal si masina ricosase in intaritura de ciment care inconjura canalul...TRIST, DAR FOARTE ADEVARAT.
Daunele? Roata fata stanga facuta praf, cu janta indoita serios, aripa lovita cu o parte dintre cleme rupte (masina in cauza fiind un Ford Ka). Iar soferita ? Un atac de panica sanatos, cu multe injuraturi :| (Not a pretty sight :( ). Partea trista e ca nu stiam unde se afla roata de rezerva (am aflat mai tarziu asta totusi :P ) si am crezut ca am ramas blocati acolo.
Intre timp, ne suna si respectivul sa intrebe pe unde suntem. Cand a aflat ce s-a intamplat, i s-a taiat respiratia: "Fra, glumesti,nu?"..."Eu nu am chef de glume la 2 jumate dimineata in fata cimitirului! "... Concluzia a fost ca el urma sa gaseasca ceva cu care sa vina catre noi.
Intr-un final, am gasit roata de rezerva si am incercat s-o scoatem... Partea trista a fost ca surubul care tinea roata era blocat si am avut nevoie de 15 minute pana sa-l eliberam. Reusim sa scoatem roata si apoi incepem sa ne chinuim cu cric-ul, care si el era blocat. Intre timp apare respectivul individ, care e intampinat cu o serie de injuraturi neasteptate (din partea mea) venite din gura soferitei ghinioniste.
Apare o alta masina, indreptandu-se fix catre acelasi crater, dar reusesc sa-mi dau seama de situatie si sa le fac semn din timp sa evite locul buclucas. Soferul imi multumeste si se ofera sa vina sa ne ajute. Acceptam fericiti ajutorul. (nota: starea mea de betie se spulberase complet cand soferita mi-a spus ca nu e sigura daca are roata de rezerva si acum eram in tricou, dardaind de frig, insa foarte foarte treaz)
Vine respectivul, ne ajuta sa scoatem cricul, insa in mijlocul scoaterii rotii distruse...zbang!!!... se rupe cheia... Soferita, in acest moment nu mai avea mult si cred ca ar fi inceput sa planga. Tipul pe care il dusesem prima oara cu masina s-a albit la fata :O, iar tot ce am putut eu sa zic a fost "O, Doamne!".
Din fericire, tipul care s-a oferit sa ne ajute avea o cheie in plus, a adus-o si am reusit sa schimbam roata fara alte evenimente. Apoi, am pornit catre o benzinarie, pentru ca benzina era acum "pe rosu" - ca sa zic asa, crezand ca totul e ok. Si totusi, mergand, masina scotea din spate un zgomot foarte ciudat... Si niciunul dintre noi nu stia de la ce ar putea fi. Tot ce e de spus e ca masina respectiva a facut istorie in Avrig, cu zgomotul enervant care il producea, pietonii care circulau la ora respectiva uitandu-se uimiti dupa noi. Intr-un final, ne-am dat seama ca zgomotul era produs de clema care tinuse roata de rezeva si care nu fusese bine prinsa.
Cu chiu cu vai, am ajuns la benzinarie, am alimentat si apoi am pornit catre cabana, luand-o pe drumul cel bun de data asta. In jurul orei 5 am ajuns cu bine la destinatie, dupa o noapte - zic eu, plina de peripetii si intr-un final, pe la vreo 6- 6 jumate am reusit sa adorm... Doamne ce bine a fost :D ...

Revelion 2009-2010

Revelionul 2009-2010.
Cu siguranta un revelion pe care nu il voi uita vreodata... Multa distractie, bautura (c'mon, sa nu imi ziceti ca voi nu ati baut nimic de revelion :P ) si ceva intamplari interesante.
In jurul orei 18 m-am intalnit cu soferita care urma sa ma duca pe mine si pe inca 2 prieteni foarte buni la o cabana pe Valea Avrigului, unde urma sa petrecem noaptea dintre ani. Totul bine si frumos, doar ca ea avea carnetul de destul de putin timp si conducea prudent... prea prudent.
Am pornit catre cabana si, in general, drumul a fost ok, mai putin la un moment dat cand domnisoara in cauza a schimbat banda si a franat brusc, moment in care eu era sa zbor prin parbriz(noroc cu centura), si apoi zambeste la mine zicand: "Ce, credeai ca o sa lovim masina din fata?"... Not cool :))
Ajunsi la cabana, ponim distractia, muzica de toate genurile (desi la un moment dat se puneau numai manele si popoulara,dar deh... ce e revelionul fara manele), bautura la fel - o atmosfera destinsa si placuta. La un moment dat, una dintre persoanele invitate la cabana si-a manifestat dorinta de a merge la sibiu sa petreaca cu un bun prieten. Soferita care pana in momentul de fata nu bause nimic a acceptat sa o duca, cu conditia sa mai mearga cineva cu ea pentru ca nu era sigura ca va mai nimeri drumul la intoarcere. Desi eram putin aburit (Doamne, fereste-ma de vodka si de Jack :P ) am decis sa merg cu ea - si nu regret, a fost foarte amuzant, mai ales pe drumul de intoarcere ;). Probabil va intrebati acum "De ce? " ... Foarte simplu : era 23:40 si noi nu mai gaseam cabana, se lasase o ceata foart densa si ploua marunt. La un moment dat, cand i-am zis ca o sa facem petrecem trecerea dintre ani impreuna in masina s-a uitat urat la mine si a zis ceva gen: "Taci ca te dau jos din masina ... uita-te dupa cabana !". Eu, nevrand sa fac revelionul in ploaie,ceata si mocirla am tacut malc si am mers mai departe. Din fericire, am reusit sa ajungem la cabana la 23:53 (mega-noroc ca am zarit cabana), am dat foc la artificii, am inchinat un pahar de sampanie si am reinceput distractia...
Dar cine ar fi crezut atunci ca noaptea va aduce o mica aventura si ca voi fi fortat sa ma confrunt cu o situatie oarecum noua si cu aceeasi soferita foarte agitata (eu avand in tot acest timp o alcoolemie ridicata :D ) ? Toate acestea, in postul urmator;)

Day 1

Urmand un prost instinct si anume acela de turma (nu vreau sa interpretati gresit, dar acesta este tristul adevar - toata lumea copiaza pe toata lumea incercand sa para sau sa devina mai interesanti) iata deci ca mi-am creat propriul blog ... W.O.W. !!!
Acum, asa ca de inceput, o idee, in mare, despre blog : nu stiu ce o sa contina :))... Cel mai probabil ganduri si cugetari de peste zi, intamplari si evenimente amuzante si altele.Ii rog un singur lucru pe vizitatorii blogului, care la un moment dat vor lasa si comentarii, si anume sa lase comentarii pertinente si bine argumentate :P. In rest ce sa mai zic? Sa inceapa distractia ;) !!!